Nu neglijaţi medicina populară!

 

Plantele medicinale cele mai folosite în satele Tismanei

 

Abies alba Mill (A. excelsa, LK, A. pectinata, Lam et D.C.)

BRAD. Se recoltează mugurii noi, daţi primăvara. Se consideră că siropul este bun pentru tuse, bronşite, traheite şi laringite însă un bun efect emolient, antiinflamator pentru căile respiratorii şi căile urinare,  antireumatismal, îl au mugurii de pin.

Atenţie, feriţi pinul negru din zona Domogled Valea-Cernei, fiind sub protecţia legilor ţării!

 

Achilea millefolium şi Matricaria chamomilla. 

COADA ŞORICELULUI ŞI MUŞEŢELUL

Coada şoricelului. Se recoltează inflorescenţele. Florile au aceleaşi efecte terapeutice ca muşeţelul. Ceaiul este utilizat în enterocolite, gastrite, colici gastrice şi hepatice, dischinezie biliară,  cistite. Extern este utilizat în hemoroizi (băi de şezut), ulcere varicoase, abcese dentare, arsuri, plăgi, eczeme. În cosmetică, alifie pentru întreţinerea tenului, iritaţii.

Muşeţelul. Ceaiul din flori este folosit în colite însoţite de colici, balonări, gastrite, enterite, dispepsii, bronşite şi stări gripale ale copiilor. Extern este bun în arsuri, abcese dentare, afte, laringite şi amigdalite. Cosmetic, este un tonic capilar, nu mai cade părul.

 

Alium cepa şi Allium sativum – CEAPA ŞI USTUROIUL

Ceapa.  În credinţele din zona Tismanei, ceaiul este bun pentru tuse, frunzele împreună cu slănina puse în jurul gâtului rezolvă traheitele, laringitele şi amigdalitele.

Usturoiul. Recomandat în multe boli, de la stări gripale la eliminarea viermilor intestinali, este folosit pe principiul „cum  mă ustură pe mine, va ustura şi mai tare pe microbi”.

 

Artemisia absintum – PELINUL ALB

Se foloseşte ca dezinfectant, tonic amar, antiinflamator digestiv, antivomitiv. Ceaiul este bun pentru gastrite hipoacide, anorexie, anemie, aerofagie, colici digestive, endeme renale, gută şi oxiurază. Extern, pentru băi de şezut, clisme, spălături.

Efectele pelinului sunt puternice, bătrânii spun că el nu poate fi folosit decât de luni până sâmbătă seara, cu pauză o lună.

 

 

       

Calendula, păducelul şi pelinul

 

      

Talpa gâştei, plătagina şi hameiul

 

      

Izma de grădină, măceşul şi muşeţelul

 

 

Calendula officinalis – GĂLBENELE

  Ceaiul din flori are o puternică acţiune cicatrizantă, rezolvând ulcerul gastroduodenal şi gastritele hiperacide. Extern, spălăturile vaginale rezolvă trichomonoza vaginală, băile, cataplasmele şi tincturile diluate în apă acţionează asupra degerăturilor, plăgilor, ulceraţiilor şi eczemelor. Alifiile, tenul uscat.

 

Cerasus vulgaris – CIREŞUL

Ceaiul din cozi de cireş este diuretic şi uşor astringent. Se utilizează în afecţiuni catarale ale tractului urinar, cistite, pielite şi pielonefrite.

 

Centaurium umbellatum – ŢINTAURA

Prin principiul său amar se foloseşte ca tonic pentru convalescenţi şi copii. Foarte bun în gastrita hipoacidă, anorexie, digestie lentă şi dispepsii.

 

 Crataegus monogyna – PĂDUCELUL (Mălaiul cucului)

Se foloseşte în tulburări cardiace cu substrat nervos, dereglări de ritm cardiac, palpitaţii şi ischemii. Se recoltează atât florile cât şi fructele.

 

Cidonia oblonga – GUTUI

Cărţile de specialitate atribuie maceratului din seminţe proprietăţi emoliente în cosmetica feţei şi acţiune benefică în arsuri. La Tismana, se folosesc „mâncarea de gutui” şi ceaiul din frunze. Sunt două „medicamente”, care combat mai mult ca sigur diareea.

 

Humulus lupus – HAMEIUL

Este un sedativ nervos major, diuretic, calmant al durerilor menstruale şi antitrichomonazic.  În satele Tismanei ceaiul din conuri de hamei este leac sigur contra beţivilor cronici. Delirium tremens încetează după două-trei zile de tratament la pat.

 

Hypericum perforatum – SUNĂTOARE

Gastritele hiperacide şi ulcerul gastric sunt vindecate la Tismana cu ceai din flori de sunătoare. Dacă boala este mai gravă, florile se macerează în alcool sau ulei fin de floarea soarelui. 

 

Tătăneasa, sunătoarea şi ţintaura

 

      

Busuiocul, porumbarul şi socul

 

      

Urzica, podbalul şi vâscul

 

Juglans regia – NUCUL

Se recomandă intern,  în diaree, enterite, hemoragii, diabet şi hipertensiune. Extern, băile vindecă leucoreea şi eczemele.

 

Leonorus cardiaca – TALPA GÂŞTII

Cea mai renumită plantă în afecţiunile cardiace de natură nervoasă, anxietate şi insomnii ale cardiacilor. Foarte bună în colitele şi gastritele cu componentă nervoasă. Curele trebuie să fie de lungă durată.

 

Mentha piperita – IZMA DE GRADINĂ

Foarte des utilizată în diaree la sugari şi colici intestinale. Intră aproape în toate formulele de ceai din cauza aromei sale.

 

Ocimum basilicum – BUSUIOCUL

În unele sate ale Tismanei nu există casă fără un buchet de busuioc atârnat lângă icoană. Busuiocul se consideră o plantă miraculoasă care vindecă dispepsiile de natură nervoasă, asteniile, migrenele, insomniile dar şi gripa şi bronşita. Ceaiul stimulează chiar şi lactaţia la femei.

 

Plantago major – PLĂTAGINA

Aplicarea unei frunze de plătagină în caz de rănire este primul gând al păstorilor aflaţi în plină natură. Acţiunea cicatrizantă a plantei e arhicunoscută. Dar ceaiul are efect expectorant, antihemoragic, scade colesterolul şi tensiunea. Se foloseşte în tuse, bronşite şi astmă.

 

Prunus spinosa – PORUMBARUL / SCOROBUL

Fructele sunt astringente iar florile în afecţiuni renale inclusiv litiază renală şi hipertensiune.

 

Robinia pseudacacia – SALCÂMUL

Deşi florile vindecă gastritele hiperacide, ele se usucă şi se păstrează.  Apoi, sunt date anul viitor, în luna februarie, ca hrană găinilor. Ouatul este garantat.

 

Rosa canina – MĂCEŞUL

Tonic-vitaminizant şi sursă de vitamina C. Se recomandă în tulburări de circulaţie periferică, hepatită, dischinezie biliară, enterocolită, catar intestinal şi teniaze. Seminţele în litiaze renale.

 

Sambucus nigra – SOCUL

Sudorific şi febrifug; diuretic; uşor laxativ; antiseptic. Folosit în răceală, boli renale şi vezicale, obezitate. Stimulează lactaţia. Extern, în furuncule şi abcese, conjunctivite şi ulcioare.

 

Symphytum officinale – TĂTĂNEASA

Are efect cicatrizant, antiinflamator, antidiareic, antihemoragic, expectorant. Recomandată intern în ulcere gastrice şi duodenale iar extern în ulcere varicoase, arsuri, inflamaţii articulare, fisuri anale şi ale sânilor, retrage procesele inflamatorii.

 

Tilia tomentosa – TEIUL

Neurosedativ, antispastic şi hipnotic. Fluidifică secreţiile bronhice, calmează tusea, fluidifică sângele, sudorific, febrifug. Ideal în surmenaj intelectual şi stări de agitaţie.

 

Tussilago farfara – PODBALUL

Cel mai bun emolient şi fluidifiant al secreţiilor bronhice.

 

Urtica dioica – URZICA

Prima cură depurativă de primăvară începe cu „mâncarea de urzici”. Recomandări: litiază renală, reumatism, gută, endeme cardiorenale, bromşite, hemoroizi, hemoragii interne şi uterine, sângerări ale mucoasei nazale, avitaminoze, ulcere varicoase, stomatite, gingivite, amigdalite precum şi în igiena capilară.

 

Viscum album – VÂSCUL

Hipertensiune, ateroscleroză şi tulburări circulatorii, astmă, tuse convulsivă şi sughiţuri persistente. Nu se foloseşte decât vâscul care rămâne verde peste iarnă.

 

Zea mays – PORUMBUL

„Mustăţile” de porumb se folosesc în afecţiunile aparatului urinar, endeme cardiorenale, gută şi reumatism fiind un diuretic foarte energic.

.

Atenţie! Informaţiile din această pagină nu se pot folosi decât în uz personal. Ele vor fi cuprinse în „Monografia oraşului Tismana”, autor prof. Nicu N. Tomoniu şi sunt protejate sub legea copyrightului. Orice copie în publicaţii scrise, CD, Internet, este interzisă, intrând sub incidenţa legii!