Formaţia „Mugur de castan”

 

Un brand vestit al Tismanei

 

Deschiderea Muzeului Costumului Popular Gorjenesc la Tismana marchează o recunoaştere binemeritată a rolului jucat de localitatea noastră în păstrarea artei populare!

De-a lungul timpului Tismana a cucerit nenumărate trofee în această privinţă. Costumul popular purtat de d-na Tanţa Neferescu în 1939 a fost uimit asistenţa Festivalului Costumului Popular organizat de Liga Femeilor din Gorj la Târgu-Jiu. D-na Tătărăscu, soţia primului ministru liberal de atunci, a acordat cea mai înaltă diplomă doamnei Tanţa iar  d-na Ioana Dobrovicescu a primit diploma pentru originalitatea modelelor de cusături prezentate la festival. 

Războiul, apoi desfiinţarea Ligii în timpul comunismului, nu a stopat tradiţia costumelor populare executate de femeile de la Tismana. În bâlciurile şi horele duminicale organizate la Tismana costumele purtate de fete şi băieţi erau de departe cea mai atrăgătoare componentă a bâlciului, la concurenţă cu melodiile tarafurilor vestiţilor lăutari de la Tismana.

La 5 aprilie 1950, inimosul fiu al Tismanei, d-l Traian Burtea, avea să pună bazele viitoarei cooperative meşteşugăreşti „Arta Casnică Tismana” care va deveni cea mai reprezentativă întreprindere cu profil de artizanat din România! Nenumăratele diplome  „Unitate fruntaşă pe ţară” în domeniul cooperatist, a făcut ca autorităţile statului român să organizeze la Tismana, începând cu anul 1968, Festivalul-concurs al “Cântecului, jocului şi portului oltenesc” Tismana 1968.

Cele 38 de ediţii ale acestui festival organizat în fiecare an la 15 august, de Sântămăria Mare, a consacrat definitiv Tismana ca cel mai puternic centru de păstrare a costumului popular dar şi de creaţie a unor modele noi. Vândute în peste 50 de ţări ale lumii costumele populare se execută după 1989, nu numai la „Arta Casnică Tismana” dar şi în numeroase ateliere particulare.

Odată cu evenimentele din 89, în lipsa unui om întreprinzător cum era d-l Traian Burtea, Arta Casnică a decăzut. Recent însă, Arta Casnică primind pe unele active importante sume de bani, sperăm ca d-na Prună să repună Arta Casnică pe locul său renumit.

După 89, numeroşi meşteşugari au continuat însă lucrul şi pe cont propriu, ba unii şi-au deschis ateliere particulare, mulţi fiind liberali de-ai noştri cum ar fi Florin Tantan, Gh Motorga, V. Bordânc sau Filomela Tiştere care participă frecvent la târgurile de Turism. Există mici ateliere particulare şi la Topeşti şi Vălcele, PNL Tismana sprijinind  întotdeauna pe aceşti întreprinzători, cu pliante de prezentare, albume cu artizanat pe Internet, ba chiar cu bani pentru participarea la târgurile de peste hotare. Unii mai isteţi, şi-au creeat conturi pe Yahoo şi primesc comenzi de lucru direct prin e-mail.  Iar când se mai încurcă in lucrul cu calculatorul îi ajutăm noi. Liberalii au avut întotdeauna iniţiativă şi suntem siguri că vor reuşi să ne păstreze acest brand „Costumul popular”, o veche „marcă Burtea” de la Tismana!

Tradiţia noastră in costume populare şi cele arătate mai înainte, sunt suficiente argumente pentru ca Tismana să deschidă, la 10 iunie 2007, primul Muzeu al Costumului Popular din Gorj în scopul de a repune în valoare ultimele piese din vechile lăzi pentru zestre care se mai găsesc izolat, în România de astăzi!

La Tismana, cea mai rămas românesc, nu va pieri!

 

Cei care au Internet, îi invităm să urmărească secvenţe filmate de la acest eveniment la adresa www.youtube.com/fundatiatismana

Acţiunea liberalilor de popularizare a brandului „Costumul popular Tismana”,  prin reţeaua Internet, va continua!

.

Ce facem cu brandul dacă n-avem APL?

 

Odată cu intrarea noastră în UE, populismul ieftin din APL (Administraţia Publică Locală) trebuie să ia sfârşit! Nu se mai pune problema ca primarul şi viceprimarul, în general vorbind, făcând parte din partide diferite, să-şi aroge fiecare realizările iar neîmplinirile să le arunce în capul celuilalt.

Asta privind autoritatea executivă. În ce priveşte autoritatea legislativă, Consiliul Local, lucrurile stau şi mai prost. Mai ales la noi, la Tismana! De multe ori, singura grijă a unor consilieri este să-şi facă propagandă, să defăimeze consilierii altor partide şi să se opună proiectelor elaborate de aceştia sau de executiv. Pentru ei, nu interesul Tismanei contează, ci orice s-ar face, să găsească nod în papură şi să întărâte populaţia că nu e bine, ca alta ar fi prioritatea momentului şi ei ar face altfel, „mult mai bine ca hoţii ăştia”!

 Acest populism ne face foarte mult rău! Iar lumea trebuie să înţeleagă că tocmai aceia cu gura mare, nu fac nimic! Pentru că dacă ar face, ar vorbi despre proiectele lor!

Tocmai de aceea proiectul PLANIFICARE STRATEGICA PARTICIPATIVA PENTRU DEZVOLTAREA SOCIO-ECONOMICA A ORASULUI TISMANA, propus de primar, Biroul de Integrare - Dezvoltare şi PNL, aprobat de Consiliul Local în luna aprilie, va tăia macaroana populismului ieftin! Habar n-au avut ce votează „gică-contra” din Consiliul Local iar când îşi vor da seama, vor încerca să se opună următoarelor faze!

Dar vor încerca degeaba! Pentru că el înseamnă reforma APL iar la dezvoltarea socio-economică a oraşului vor PARTICIPA activ cetăţenii care vor da singuri direcţiile strategice şi direcţiile de dezvoltare. Planificarea nu va mai fi la cheremul unui consilier leneş care numai gura-i de el! Priviţi imaginea din stânga pentru ca astfel de scene vor deveni frecvente: fiecare om o părere, care se notează şi se cuantifică! Ruptura dintre ce vor consilierii şi ce vrea populaţia nu va mai exista! Nu mai e cale de întoarcere! UE doreşte reformă şi ne dă bani pentru reformă. Dar nu-i pune pe masa primăriei, banii vor veni pe proiecte, prin acest centru pe care-l vom crea!