Redactor şef: prof. Nicu Tomoniu * Rezoluţie optimă 1024/768 px * Reglaţi convenabil cadrele cu mousul!

Aleea Digului în ziua de Blagovestenie

Nelu Hica „gogoşar” din tată-n fiu, duce mai departe tradiţia  „gogoşii înfuriate”!

Sondaj al opiniei publice : reţeaua stradală

Vă invităm să studiaţi harta cu reţeaua stradală şi dacă doriţi, faceţi propuneri pentru schimbarea unor denumiri de străzi.

Nu de dragul de a ne pune o tichie de mărgăritar pe un oraş care cu greu îl vom face orăşel turistic fără sprijinul civic al locuitorilor, ci prin faptul că se constată că cetăţenii oraşului îşi completează formularele de la fisc, de la bănci sau pe Internet, cu străzi fictive care riscă să creeze confuzie şi chiar sancţiuni, amenzi pentru date neconforme cu realitatea.

De aceea, Consiliul Local Tismana a întocmit proiectul de Hotărâre privind stabilirea denumirii unor segmente de străzi în oraşul Tismana, proiect pe care-l supunem opiniei publice.

Vă rugăm să trataţi cu seriozitate acest demers fiind vorba de un lucru absolut obligatoriu pentru orice oraş fie el Tokio, Novaci sau Tismana.

Mulţi cetăţeni şi chiar instituţii se uită spre administraţia locală în loc să se gândească ce au personal de făcut…

Cetăţenii ar trebui să fie primii care să-şi amenajeze spaţiile verzi din faţa caselor iar unii chiar o fac. Unii şi-au cumpărat propriile pubele pentru hârtii. Ar trebui ca exemplul celor care-şi amenajează  porţiunea stradală să-l ia şi alţii…

În privinţa instituţiilor, noi am iniţiat în Consiliul Local un proiect de hotărâre privind curăţenia oraşului dar ni s-a dat peste nas că „de ce se bagă primăria în deciziile instituţiilor”. Şi uite-aşa pe lângă magazinele de stat din centru, tronează mizeria. De ce nu se uită la particularul Pae a cărui iniţiativă de a înfrumuseţa spaţiul său de lângă stradă o vede toată lumea?

Oare Ocolul Silvic n-are nişte pădurari care să cosească în faţa gardului propriu?

O doctoriţă de la dispensar ne tot sâcâie „ăsta-i oraş?” dar in faţa propriului dispensar tronează câinii iar de nişte trandafiri sau lalele cum are dânsa acasă, nici vorbă!  Sunt cel puţin trei oameni care au rămas cu semne de la muşcătura „câinelui dispensarului”.

E uşor de zis „ăştia nu fac nimic” atunci când eşti în alte partide decât cele care conduc. Oare până când cred aceşti guralivi că tot duc lumea de nas?

„Să vedeţi când om veni noi!” este un banc fumat măi bibicilor!

Dar să revenim la ale noastre…

Dacă doriţi schimbări, înaintaţi urgent primăriei un tabel după exemplele de mai jos:

Criterii obligatorii:

-         Uliţele centrale ale vechilor sate îşi păstrează denumirea

-         numele să fie legat de denumirile străvechi

-          numele trebuie să ajute la identificarea rapidă a străzii.

      Singura grupare de case care nu-şi va mai păstra numele este Mahalaua. Doar dacă cei de acolo nu vor mai dori să rămână cu acest nume. În Mahala sunt destui oameni săraci dar ei, nu mai sunt oameni de categoria doua ca în secolele trecute şi de aceea unii doresc să schimbe numele locului unde s-au născut. Trăiesc în Mahala foarte mulţi oameni cinstiţi, chiar oameni de vază, mulţi sunt români, peste câtva timp populaţia va fi amestecată aşa cum este acum chiar şi pe axul principal al oraşului.

Şi totuşi sunt şi unii care locuind în Mahala, ţin la identitatea Mahalalei. De aici s-au ridicat cei mai vestiţi muzicanţi, ca de pildă Rugină, Petre şi Geagu Cătăroiu primaşi, Gicu Pleşa, Stricăfer, Buzner şi Bisericosu secundaşi, Motorga şi Trohonel basişti.

Aici trăiesc o serie de zidari de seamă, meseriaşi, comercianţi, şi tot de aici pleacă cele mai frumoase cusături create de femeile Mahalalei.

Mahalaua are identitatea ei, are propriul său fel de viaţă, aici nu trăiesc „rromi” cum încearcă unii să creeze un nume artificial, aici trăiesc de şase secole robii mănăstirii care nu au nimic de-a face cu ţiganii căldărari sau cu ţiganii (rromii) nomazi.

Ţiganii Tismanei sunt oameni muncitori, din cauza sărăciei toţi membrii familiei muncesc de mici copii. Fetele, fie se duc la săpat „cu amiazul”, fie aduc lemne din pădure (vezi foto) iar băieţii pleacă „salahori” cu părinţii lor zidari.

În Mahalaua noastră trăiesc oameni cu un deosebit simţ muzical, mereu în căutare de lucru cinstit, nu se gândesc la furat,  ei au construit majoritatea caselor Tismanei iar la lucru poartă un deosebit respect stăpânului casei pentru a-l mai chema şi altă dată la lucru.

Locuitorii Mahalalei s-au adaptat modului de viaţă românesc şi este nedrept a fi numiţi ţigani în sensul rău  al cuvântului. La originile lui, acum şase secole, în robie, cuvântul „ţigan” însemna „de neatins” (a tzingare). Ei erau cei mai credincioşi  şi cei mai muncitori dintre toţi robii şi tocmai de aceea domnitorii de atunci îi dădeau în danie mănăstirilor pentru lucru şi ţinerea curăţeniei.

Cu timpul însă, statutul lor de pe lângă mănăstiri s-a schimbat, ţiganii robi au fost desconsideraţi urmând secole de viaţă neomenească. Ei devin robi pe moşii private ca şi rumânii care n-aveau pământ. Ei fugeau de pe moşii ca să-şi piardă starea de robie care era una din cele mai mizerabile de pe pământ. Abia în 1746 starea de rumânie a fost desfiinţată precum a fost desfiinţată şi dezrobirea ţiganilor, (din 1847, fără despăgubirea boierilor) în anul 1844, de către Bibescu Vodă. De atunci şi până astăzi  starea rumânilor şi ţiganilor s-a schimbat. Astăzi toţi oamenii sunt egali şi au aceiaşi drepturi în faţa legii.

Trăim într-un stat democratic şi de aceea este dreptul celor din Mahala să-şi aleagă numele străzii pe care locuiesc.

Înapoi

Semnal liberal nr. 1 – special - 2 – 3 – 4 – 5 – 6 – 7 – 8 – 9 - 10

PNL   TNL   ACTUALITATEA   UTILE   OPINII   WEEK-END   SPECIAL  Prima pagină

liberalii :  contact

© Liberalii Tismanei – 2005