BluePink XHost |
Gazduire site-uri web nelimitata ca spatiu si trafic lunar la doar 15 eur / an. Inregistrare domenii .ro .com .net .org .info .biz .com.ro .org.ro la preturi preferentiale. Pentru oferta detaliata accesati site-ul BluePink |
Domnul prim ministru liberal
Tăriceanu
alături
de candidaţii la europarlamentare, d-na Renate Weber şi gorjeanul
Victor Banta
GUVERNUL TARICEANU ESTE CEL MAI PERFORMANT
GUVERN DIN CÂTE A AVUT ROMÂNIA DUPĂ 1989
INTEGRARE EUROPEANA
Îmbunătăţirea
convergenţei reale este reflectată şi de apropierea PIB/loc de
media europeană.
PIB/LOCUITOR LA PPS (paritatea de cumpărare standard)- % din UE 25
2004-32%, 2005-34%, 2006-35,9%
POLITICA IN DOMENIUL EDUCATIEI
- acordarea de burse şcolare
- asigurarea transportului şcolar
- asigurarea rechizitelor şcolare pentru
elevii care provin din familii cu venituri reduse
- asigurarea de produse lactate şi de
panificaţie pentru copiii preşcolari şi pentru elevii din
clasele I-IV
- asigurarea unui ajutor financiar de 200 euro
în vederea stimulării achiziţionării de calculatoare de
către elevi şi studenţi
Prin programul naţional „Bani
de liceu”, Guvernul a asigurat o bursă lunară de 180 lei pentru
elevii din familii defavorizate socio-economic, în vederea continuării
studiilor după clasa a VIII-a în învăţământul liceal sau în
şcolile de arte şi meserii.
Identificarea
nevoilor de reabilitare pentru 50 de şcoli din mediul rural şi
demararea elaborării proiectelor de reabilitare;
Alocarea
sumei de 100 milioane euro pentru reabilitarea şcolilor din mediul rural;
alocarea a 40 milioane euro pentru dotarea
şcolilor din mediul rural cu materiale didactice şi echipamente
informatice.
Dotarea a 1500 de şcoli din
mediul rural cu mobilier didactic şi a 500 de şcoli cu alimentare cu
apă;
BANI MAI MULŢI PENTRU
FINANŢAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SUPERIOR
- fondul de burse a fost mărit
cu 25%
- subvenţiile pentru
cămine şi cantine au crescut cu 29%
- fondurile alocate pentru
transportul studenţilor au crescut cu 54%
REFORMA
ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SUPERIOR
Emiterea
de acte normative pentru transpunerea în sistemul de învăţământ
superior din România a unor “direcţii de acţiune” ale Procesului
Bologna precum:
-
reforma studiilor doctorale prin reorganizarea acestora ca ciclul III de studii
universitare (în conformitate cu recomandările Conferinţei
Ministeriale de la Berlin din anul 2003), derulat în “şcoli doctorale”.
-
reforma studiilor de masterat prin reorganizarea acestora ca ciclul II de
studii universitare. Acţiunea a fost reglementată prin HG. Nr.
404/2006.
-
restructurarea şi reorganizarea agenţiei responsabile cu gestionarea
programelor europene de educaţie şi formare profesională, prin
fuzionarea agenţiilor Leonardo şi Socrates într-o unică
agenţie naţională (ANPCDEFP).
BANI MAI MULŢI PENTRU CERCETARE
În 2006, fondurile de la bugetul de
stat pentru cercetare (0,37% din PIB) au crescut de 1,5 ori faţă de
2005 şi aproape s-au dublat faţă de 2004 (0,21% din PIB).
Pentru Programul Cercetare de
Excelenţă s-au alocat 481 mil. lei pentru 2006, respectiv de trei ori
mai mult decât în 2005.
În vederea dezvoltării
infrastructurii de transfer tehnologic şi inovare, prin Programul
“INFRATECH”, până în prezent au fost autorizate să funcţioneze 9
incubatoare, 10 centre de transfer tehnologic, 4 centre de informare
tehnologică, 7 parcuri ştiinţifice şi tehnologice, în
diverse regiuni ale ţării: Arad, Bucureşti, Craiova, Cluj-Napoca,
Deva, Iaşi, Râmnicu-Vâlcea, Timişoara, Tulcea.
În perioada 2005-2006 au fost
susţinute 41 de programe nucleu iniţiate de institutele
naţionale de cercetare-dezvoltare. În cadrul acestora se derulează
720 de proiecte de Cercetare-Dezvoltare, cu circa 180 de obiective de
cercetare.
ASISTENŢĂ ŞI
PROTECTIE SOCIALA
PENSII
In programul de guvernare al PNL se
prevedea creşterea pensiilor în termeni reali cu aproximativ 30% până
în anul 2008 (faţă de nivelul înregistrat în 2004)
Ce s-a realizat:
- Măsurile adoptate de actuala
guvernare au condus la o creştere a pensiei medii din sistemul public de
pensii (asigurări sociale de stat şi agricultori) la 325 lei în
decembrie 2006, faţă de 211 lei în luna decembrie 2004, ceea ce
reprezintă o creştere cu 54,0% în termeni nominali şi cu 35,2%
în termeni reali, în raport cu angajamentul prevăzut în Programul de
guvernare de creştere a pensiilor în termeni reali cu aproximativ 30%
până în 2008.
- Pensia medie a agricultorilor a
crescut mai accentuat, de la 79 lei la 140 lei, cu 77,2% în termeni nominali,
respectiv cu 55,6% în termeni reali.
SOMAJ
- Ca urmare a dezvoltării
economice şi sociale, rata şomajului înregistrat a scăzut în
perioada decembrie 2004 - decembrie 2006 de la 6,3% la 5,2%.
Prin implementarea Programului
de ocupare a forţei de muncă,
în anul 2006, s-a realizat încadrarea în
muncă a unui număr total de 509.127 persoane (faţă de
380.000 persoane, cât era prevăzut în program).
Din numărul total de persoane
încadrate, 197.864 sunt femei, respectiv
38,9% din totalul persoanelor ocupate
SALARII
În anul 2006, câştigul salarial
mediu brut a fost de 1150 lei, cu 18,8% mai mare decât în anul 2005, iar
câştigul salarial mediu net a fost de 862 lei, cu 15,5% mai mare decât în
anul 2005.
Astfel, în primii doi ani de
guvernare, câştigul salarial mediu brut a crescut cu 40,6% (de la 818 lei
în 2004 la 1150 lei în 2006), reprezentând 2/3 din creşterea totală
de 60% prevăzută în Programul de guvernare, iar câştigul salarial
mediu net cu 43,9% (de la 599 lei în 2004 la 862 lei în 2006).
Exprimat în euro, câştigul
salarial mediu brut în anul 2005 a fost de 267 euro, iar în anul 2006 a fost de
326 euro, în creştere faţă de anul 2004, când se situa la
nivelul de 202 euro.
La sfârşitul anului 2006,
câştigul salarial mediu net a fost de 1099 lei, ceea ce înseamnă 322
euro faţă de 177 euro în decembrie 2004.
Castigul salarial minim brut:
2003-250 lei, 2004-280 lei, 2005-310 lei, 2006-330 lei
Venitul minim garantat s-a indexat
cu 7% în 2005 faţă de 2004 şi cu 5% în 2006 faţă de
2005.
Numărul mediu de beneficiari în
anul 2005 a fost de 390.000 familii şi persoane singure, diminuându-se în
anul 2006 la 360.000 familii şi persoane singure.
ALOCATII
Guvernul a luat măsuri pentru
susţinerea familiilor tinere.
Astfel, a fost aprobată Legea
nr. 396/2006 privind acordarea unui sprijin la constituirea familiei, în care
cel puţin unul dintre soţi se află la prima căsătorie
şi al cărui cuantum este echivalentul în lei a 200 de euro.
Alocaţia de stat pentru copii
- a crescut de la 21 lei, în 2004,
la 23 lei în 2005 şi 24 lei în 2006.
- începând cu 1 ianuarie 2007, se
acordă alocaţia de stat pentru copii în cuantum majorat de 200 lei
lunar, până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 (3) ani
şi un stimulent de 100 lei lunar – în situaţia în care se
optează pentru intrarea pe piaţa muncii.
Prin crearea de servicii alternative
de protecţie a copilului, s-a reuşit reducerea numărului de
copii din sistemul de protecţie, remarcându-se o scădere
considerabilă a numărului de copii din instituţii (de la 32.821
copii la 31 ianuarie 2005 la 26.105 copii la 31 decembrie 2006).
SANATATE
În concordanţă cu
Programul de guvernare, Guvernul a asigurat încă din primul an de
guvernare o creştere semnificativă a cheltuielilor publice pentru
sănătate, care s-au majorat cu 40% în 2006 faţă de 2004,
iar ca pondere în PIB, de la 3% în 2004 la 4% în prezent.
În numai 2 ani de guvernare,
alocaţiile bugetare acordate Ministerului Sănătăţii
Publice au crescut de la aproximativ 8,6 mld. lei în 2004 la aproximativ 12,2
mld. lei în 2006.
Fondurile alocate pentru Programul
naţional de sănătate s-au majorat, respectiv: pentru
prevenţie în patologia nefrologică şi dializă cu 124%,
prevenţie şi control a hemofiliei şi talasemiei cu 97%,
prevenirea şi combaterea bolilor cardio-vasculare cu 74%, prevenire
şi diagnostic precoce în bolile neurologice cu 60%, prevenţia şi
controlul în patologia oncologică cu 45%, supravegherea şi controlul
infecţiilor HIV/SIDA cu 21%.
natalitatea s-a
îmbunătăţit concomitent cu scăderea mortalităţii
infantile (de la 16,2% în 2004 la 15% în 2006)
S-au realizat imunizări din
schema naţională obligatorie de vaccinare în procent de peste 96%. În
anul 2006 s-a achiziţionat cea mai mare cantitate de vaccin gripal din
ultimii 17 ani, asigurând astfel vaccinarea antigripală pentru 12% din
populaţia României.
INTENSIFICAREA LUPTEI ÎMPOTRIVA
CORUPŢIEI
În primii doi ani de guvernare, DNA
a trimis în judecată 238 de cauze. Printre persoanele inculpate în cursul
anului 2006 se regăsesc:
7 parlamentari
1 membru al Guvernului
2 secretari de stat
2 preşedinţi şi 1
vice-preşedinte de consilii judeţene
54 de lucrători în poliţie
71 de administratori la societăţi
comerciale
10 persoane cu funcţii de conducere din
sistemul bancar
magistraţi
primari şi vice-primari
1 prefect
comisari de Gardă Financiară
inspectori fiscali, lucrători vamali
directorii unor Societăţi sau
Companii Naţionale
directorii unor Regii Autonome
directori de societăţi comerciale
DEZVOLTARE ECONOMICĂ
SUSTENABILĂ
În Raportul Băncii Mondiale din
toamna anului 2006 (Doing Business 2007), România ocupă locul 2 în lume
şi primul în Europa între ţările reformatoare în domeniul
îmbunătăţirii climatului de afaceri.
Potrivit Raportului, România a
reformat 6 dintre cele 10 zone ale mediului de afaceri identificate: eliberarea
de licenţe, angajarea forţei de muncă, obţinerea de
credite, protecţia investitorilor, comerţul exterior şi
închiderea unei afaceri
Anul 2006 - recordul absolut în ceea
ce priveşte investiţiile străine directe atrase de România:
În anul 2005, conform Băncii
Naţionale a României, volumul de investiţii străine directe a
fost în valoare de 5,21 miliarde euro.
Numărul de societăţi
comerciale cu participare străină nou înregistrate a crescut cu 9,2%
în 2006, comparativ cu anul 2005 şi cu 24,7%, comparativ cu anul 2004. Totodată, capitalul social
subscris de societăţile comerciale noi cu participare
străină a crescut cu 13,6% în anul 2006, comparativ cu anul 2004.
În perioada ianuarie-decembrie 2006,
valoarea investiţiilor străine directe atrase de România a fost de
9,1 miliarde euro.
COTA UNICA DE 16%
La doi ani de la introducerea cotei
unice, efectele sunt considerabile:
1. banii din impozitul pe profit
lăsaţi la agenţii economici au fost reinvestiţi, creându-se
noi locuri de muncă, dar şi venituri suplimentare la buget.
2. reducerea fiscalităţii
a determinat majoritatea patronilor să îşi revizuiască
atitudinea faţă de buget; tot mai mulţi au renunţat la
munca la negru şi dau dovadă de o tot mai bună disciplină
financiară.
3. cota unică de impozitare a
salariilor, spre deosebire de cota progresivă, îi încurajează pe cei
care doresc să lucreze mai mult; înainte de introducerea cotei unice, din
activităţile suplimentare, în afara serviciului de bază, nu se
obţinea decât un câştig minim.
Aplicarea cotei unice a condus la
reducerea poverii declarative a contribuabililor şi la reducerea
semnificativă a costurilor de administrare fiscală:
- s-a simplificat procesul de
regularizare a impozitului anual.
- s-a redus numărul de decizii
de impunere emise anual, prin definirea impozitului pe veniturile din salarii
ca impozit final;
- s-a redus numărul de declaraţii necesare
administrării impozitului pe venit şi s-au eliminat obligaţiile
declarative pentru persoanele care realizează venituri din salarii;
STIMULAREA MUNCII
Efectivul salariaţilor din
economie a crescut în luna decembrie 2005, faţă de decembrie 2004,
cu cca. 103 mii persoane, ceea ce
înseamnă o creştere cu 2,3%. În luna decembrie 2006, comparativ cu
sfârşitul anului anterior, efectivul salariaţilor din economie a
crescut cu circa 74 mii persoane, respectiv cu 1,6%.
VENITURI BUGETARE MAI MARI
Veniturile bugetului general
consolidat au fost în 2005 cu 17,9% mai mari decât în 2004 (un spor de 13,2
mld. lei), ceea ce înseamnă, în termeni reali, o majorare cu 8,1%.
În
anul 2006, creşterea veniturilor a fost în termeni nominali de 22,6%, ceea
ce înseamnă un spor de 19,7 mld. lei faţă de anul 2005.
În
termeni comparabili, creşterea veniturilor bugetare din anul 2006 a fost
de 15%.
SISTEMUL BANCAR
Pe fondul consolidării
sistemului bancar şi creşterii credibilităţii acestuia,
participarea sectorului bancar la susţinerea dezvoltării economiei
s-a amplificat
În
ceea ce priveşte consolidarea sistemului bancar şi creşterea
credibilităţii acestuia, a
fost respectat angajamentul
privind privatizarea BCR.
Privatizarea Băncii Comerciale Române
(BCR) reprezintă un reper deosebit de important în procesul de consolidare
a economiei funcţionale de piaţă în România.
Angajamentul privind finalizarea
privatizării BCR a fost respectat, contractul de vânzare-cumpărare a
acţiunilor fiind semnat cu ERSTE BANK (Austria).
SPRIJINIREA SECTORULUI IMM
- Simplificarea
formalităţilor privind intrarea şi ieşirea de pe
piaţă a firmelor
- În vederea îmbunătăţirii mediului de
afaceri, condiţiile pentru începerea şi derularea unei afaceri sunt
comparabile cu cele din Uniunea Europeană, înregistrarea unei firme
făcându-se acum în maxim 3 zile, faţă de minim 10 zile în 2004.
- Semnificativ pentru climatul de
afaceri este că în prezent o autorizaţie se poate obţine pe baza
unei simple declaraţii pe propria răspundere prin care
întreprinzătorul declară că îndeplineşte condiţiile
legale pentru autorizaţia respectivă
- Una dintre cele mai importante
măsuri luate de Guvern în acest sens a fost adoptarea Legii privind
susţinerea stimulării dezvoltării IMM; prin acest act normativ a
fost armonizată complet definiţia IMM cu Recomandarea Comisiei
Europene. Legea a introdus modelul de declaraţie pe propria
răspundere cu privire la încadrarea unei întreprinderi ca IMM,
declaraţie ce se completează de către reprezentantul întreprinderii
interesate şi care este conformă cu modelul de declaraţie
prevăzut de Comunicarea Comisiei Europene.
În scopul
îmbunătăţirii accesului IMM-urilor la finanţare a fost
adoptată Legea nr.240/2005 privind societăţile de
micro-finanţare care prevede transformarea ONG-urilor de
micro-finanţare în societăţi comerciale care acordă
microcredite IMM-urilor (25.000 euro).
- În anul 2005 a fost dezvoltat
programul care permite stimularea capitalizării IMM-urilor productive prin
returnarea impozitului aferent profitului investit. Bugetul programului a fost de 24.5 mil. lei.
În anul 2006, Programul pentru
sprijinirea dezvoltării IMM-urilor prin fonduri în limita sumelor
plătite pentru profitul brut reinvestit a avut un buget de 8 mil. lei.
CRESTEREA ECONOMICA
Politica fiscal bugetară,
alături de celelalte politici economice, a condus la înregistrarea unui
ritm ridicat de creştere economică, creşterea reală a
Produsului Intern Brut în primele nouă luni ale anului 2006 atingând
nivelul de 7,8% de la 4,1% in anul 2005, adica PIB aproape s-a DUBLAT.
Foarte important în ceea ce
priveşte dezvoltarea durabilă şi sănătoasă a
economiei este faptul că actuala creştere economică este
corelată cu reducerea inflaţiei, care în luna decembrie a anului 2006
a atins nivelul de 4,87% faţă de decembrie 2005.
Reforma bugetar fiscala
În bugetul anului 2007, elaborat în
anul 2006, din totalul cheltuielilor bugetului general consolidat, cea mai mare
parte este îndreptată către finanţarea domeniului
asigurărilor şi asistenţei sociale (10,4% din PIB), urmată
de finanţarea în domeniul învăţământului (5,2% din PIB)
şi sănătăţii (4% din PIB). Aceste alocări au
reprezentat cele mai importante fonduri îndreptate către politicile de
acompaniament social şi, de asemenea, către continuarea şi
consolidarea politicilor de capital uman.
INDUSTRIA DEVINE TOT MAI
COMPETITIVĂ
În anul 2006 producţia
industrială s-a majorat cu 7,1%, după o creştere în 2005 de 2%.
Volumul exportului de produse
industriale româneşti a crescut an de an. În 2006 a ajuns la peste 25 mld.
euro, în creştere cu 15,8% faţă de 2005, prin găsirea unor
nişe de piaţă, în special pentru produsele cu grad avansat de
prelucrare, în timp ce importul a crescut cu 25,2%, ajungând la circa 40 mld. euro
Prin Programul de susţinere
şi promovare a exporturilor au fost alocate fonduri de la bugetul de stat de 18,4 mil. lei în 2005
şi 23,4 mil. lei în 2006, pentru participarea la târguri şi
expoziţii internaţionale misiuni economice, reprezentanţe,
studii de piaţă, oferte şi publicitate pentru mediatizarea
climatului de afaceri, diseminarea ofertei de export şi atragerea de
investitori străini.
Îmbunătăţirea
mediului de afaceri, efectele introducerii cotei unice de impozitare şi
atitudinea pozitivă a partenerilor străini faţă de România
au condus la atragerea unui volum record de investiţii străine
directe în valoare de 9,1 mld. euro în anul 2006, faţă de 5,2 mld. euro în 2005.
În cadrul procesului de liberalizare
şi eliminarea distorsiunilor, de la 1 ianuarie 2007, gradul de deschidere
a pieţei de gaze naturale este de
100% pentru consumatorii industriali, iar în domeniul energiei electrice
şi termice a fost majorat gradul de deschidere a pieţei de energie
electrică la 83,5%, fiind devansat angajamentul aferent anului 2006,
prevăzut în acordurile cu Uniunea Europeană.
REFORMA INDUSTRIALĂ
In anul 2006, suma alocată de
la bugetul de stat pentru finanţarea programelor destinate susţinerii
dezvoltării IMM-urilor, creşterii competitivităţii
sectorului IMM şi facilitării confruntării cu concurenţa de
pe piaţa Uniunii Europene a fost de aproape 247 mil. lei, reprezentând o
creştere de cca. 3 ori faţă de suma alocată în anul 2005.
DEZVOLTARE REGIONALA
Pentru programele PHARE CES
2000-2003, absorbţia fondurilor s-a realizat astfel:
-
Programul PHARE CES 2000 (rata de absorbţie: 90,34%);
-
Programul PHARE CES 2001 – SIF (Supplementary Investment Facility) (rata de
absorbţie: 79,95%)
-
Programul PHARE CES 2002 – în derulare cu extinderea componentei de dezvoltare
a infrastructurii de apă în oraşele mici şi mijlocii (SAMTID)
şi infrastructura regională până la 30.11.2007 (rata de
absorbţie: 57,15%);
- Programul PHARE CES 2003 – în
derulare (rata de absorbţie: 55,14%).
Memorandum-ul de finanţare
pentru programul PHARE CES 2004 s-a semnat în decembrie 2004, implementarea lui
începând în anul 2005. Contractarea s-a efectuat până în noiembrie 2008
(buget total alocat: 205,991 mil. euro; buget contractat: 203,414 mil. euro;
rata de contractare (contract/alocat): 98,75%).
Pentru Programul PHARE Coeziune
Economică şi Socială 2005, Ministerul Integrării Europene a
lansat procesul de contractare pentru aproximativ 45% din valoarea alocată
componentei pentru care îndeplineşte rolul de Autoritate Contractantă
(îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale, sprijin
pentru întreprinderile mici şi mijlocii, îmbunătăţirea la
nivel regional a protecţiei mediului şi a accesului la educaţie
şi pregătire profesională), al cărei buget este de 161,53
mil. euro (125,89 mil. euro PHARE, la care se adaugă 35,64 mil. euro
cofinanţare).
TRANSPORTURI
Sumele alocate în 2005-2006 pentru
domeniul transporturi au fost folosite pentru construcţia şi
modernizarea:
-
infrastructurilor aeroportuare (98,3 mil. lei)
- infrastructurilor navale (1456
mil. lei)
- infrastructurilor rutiere –
drumuri şi poduri (3.468,9 mil. lei)
- transportului feroviar (3.143 mil.
lei)
- transportului în comun – metrou
(500,3 mil. lei).
Creditele externe rambursabile au
fost folosite pentru:
-
construcţia, modernizarea şi reabilitarea autostrăzilor şi
drumurilor naţionale (1021,4 mil. lei);
-
modernizarea infrastructurii şi achiziţionarea de echipamente şi
mijloace de transport feroviar (792,2 mil. lei);
-
modernizarea transportului feroviar public de călători cu metroul (196,7
mil. lei)
-
modernizarea infrastructurii navale (14,8 mil. lei);
-
modernizarea infrastructurii aeroportuare (58,6 mil. lei).
Fondurile externe nerambursabile în
valoare de 1827,55 mil. lei au fost folosite pentru modernizarea şi
reabilitarea infrastructurii rutiere şi feroviare şi întărirea
siguranţei rutiere, feroviare şi navale.
În cadrul Programului de
autostrăzi s-au continuat lucrările de execuţie pe cca. 310 km,
din care 115 km. s-au finalizat şi s-au realizat acţiuni
pregătitoare pentru definitivarea documentaţiei în vederea
asigurării finanţării şi începerii execuţiei pentru
cca. 1.440 km.
În cadrul Programului de modernizare
a drumurilor naţionale s-au executat lucrări de modernizare a
drumurilor (1438,8 km) în valoare de 603,9 mil. lei şi 83,1 mil. euro.
S-au recepţionat 172,2 km de drumuri modernizate şi s-a finalizat
construcţia Centurii Craiova în lungime de 14,1 km
MEDIU
Legislaţia europeană de
mediu a fost transpusă în proporţie de 98%
A elaborată Strategia
Naţională şi Planul Naţional de Acţiune în domeniul
schimbărilor climatice, precum şi Planul Naţional de Alocare a
certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră pentru anul 2007 şi
perioada 2008-2012.
A fost realizată evaluarea
preliminară a calităţii aerului pentru şapte regiuni ale
ţării, iar municipiile Craiova, Cluj şi Iaşi au fost dotate
cu staţii automate de evaluare a calităţii aerului.
Este în derulare Programul de
stimulare a înoirii Parcului auto naţional prin care au fost scoase din uz
în 2005 şi 2006 circa 31.100 autoturisme cu o vechime mai mare de 12 ani
prin alocarea unei sume de aproximativ 25 mil. euro. Programul continuă în
2007 prin alocarea unei sume de 12,8 mil. euro.
Cu sprijinul fondurilor de pre-aderare
(PHARE şi ISPA), dar şi al unui împrumut de la Banca Mondială,
sunt în diferite etape de pregătire aproximativ 50 proiecte majore privind
infrastructura de mediu, valoarea estimată a investiţiilor fiind de
circa 3 miliarde euro.
Pentru refacerea infrastructurii de
apărare împotriva inundaţiilor din administrarea Administraţiei
Naţionale “Apele Române” s-a
alocat prin mai multe hotărâri de guvern un total de 169,3 mil. lei pentru
153 obiective de investiţii, provenind din:
-
Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului - 110,4 mil. lei
-
Fondul pentru mediu - 40,5 mil. lei
- Fondul de rezervă
bugetară - 18,4 mil. lei
Prin Programul de Investiţii pe
anul 2006 al Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor a fost
realizat un număr de 280 obiective, în valoare totală de 672,2 mil.
lei, din care: de la bugetul de stat –
659,2 mil. lei; din credite externe acordate de Banca de Dezvoltare a
Consiliului Europei – 13,0 mil. lei.
A crescut volumul încasărilor
la Fondul pentru mediu de la 159,5 mil. lei în perioada 2003-2004 la 349,6 mil.
lei în perioada 2005-2006 şi s-au finalizat proiecte în valoare de 93,7
mil. lei.
POLITICA IN DOMENIUL IT -
tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor
Implementarea Proiectului „Economia
bazată pe Cunoaştere” este orientată pe mai multe componente:
-
extinderea accesului la tehnologiile TIC şi îmbunătăţirea
cunoştinţelor de utilizare a calculatorului;
-
dezvoltarea şi promovarea serviciilor de e-government;
- promovarea comerţului
electronic şi acordarea de asistenţă financiară şi
tehnică pentru adoptarea soluţiilor inovative în IMM-uri
Î În
cifre, Economia Bazată pe Cunoaştere se va adresa unui număr de
472 de şcoli gimnaziale, 260 de biblioteci publice, 260 de sedii de
primării şi 260 de Puncte de Acces Public la Informaţie.
Populaţia totală care va
beneficia de pe urma implementării acestui proiect este de peste 1.700.000
de cetăţeni, ceea ce reprezintă 17,7% din totalul
populaţiei rurale şi mic urbane din România.
AMENAJAREA TERITORIULUI
LOCUINTE
An Mediu
de construcţie
Total
locuinţe Urban Rural
2003 29125 14494 14631
2004 30127 15874 14253
2005 32868 15484 17384
2006
(9 luni) 20730 10672 10058
În cadrul Programului privind
reabilitarea structurală (consolidarea) a clădirilor de locuit
multietajate încadrate în clasa I de risc seismic şi care prezintă
pericol public, în perioada 2005-2006 s-a finalizat consolidarea sistemului
structural la 10 clădiri cu destinaţia de locuinţă,
continuându-se lucrările de consolidare contractate la alte 11
clădiri.
Începând cu anul 2005, a fost
demarat Programul de reabilitare şi consolidare a unor săli
existente, construite înainte de anul 2000. Suma alocată în perioada
2005-2006 a fost de 333,9 mil. lei, fiind incluse la finanţare 235
obiective, din care s-au finalizat 71 obiective, respectiv construcţia a
64 săli de sport şi
reabilitarea a 7 săli de sport.
În vederea
îmbunătăţirii calităţii vieţii la sate, se
derulează Programul privind alimentarea cu apă a satelor şi
pietruirea, reabilitarea şi/sau asfaltarea drumurilor de interes local
clasate. Vor beneficia de apă potabilă cca. 3,8 mil. locuitori. În
perioada 2005-2006 s-au alocat 453,8 mil. lei şi s-au introdus sisteme
centralizate de alimentare cu apă în 325
de localităţi.
În cadrul subprogramului de pietruire,
reabilitare şi/sau asfaltare a drumurilor de interes local clasate, în
perioada 2005-2006 s-au alocat 131,8 mil. lei şi 55 mil. USD pentru 712
km. drumuri comunale, judeţene sau străzi principale din comune.
Pentru Elaborarea Planurilor
Urbanistice Generale şi a Regulamentelor Locale de Urbanism, în anul 2005
s-au alocat 2,6 mil. lei din care s-au elaborat 349 documentaţii în 36 de
judeţe, iar în anul 2006 s-au alocat 6 mil lei.
A fost demarată acţiunea
de susţinere a autorităţilor administraţiei publice locale
pentru identificarea la nivel judeţean a zonelor de risc natural
(inundaţii, alunecări de teren, cutremure), prin lansarea a două
programe:
Programul
de finanţare a elaborării hărţilor de hazard
(inundaţii, alunecări de teren, cutremure) pentru teritoriul judeţean şi a
unei hărţi de risc pilot pentru o zonă cu potenţial mare
şi foarte mare de producere a alunecărilor de teren;
Programul
de cofinanţare a hărţilor de risc pentru alunecări de
teren.
Ca urmare a inundaţiilor
produse în anii 2005-2006, s-au reconstruit 1376 locuinţe şi s-au
alocat materiale de construcţii pentru consolidarea şi repararea unui
număr de 12.768 locuinţe.