Integrare europeană

 

Români fericiţi la lemne în pădure.

Alături de slana şi ţuica autohtonă: „Ce treabă avem noi cu UE?”

Studiu IRSOP

 

După o lungă perioadă în care Uniunea Europeană era echivalată cu laptele şi mierea, românii au început să fie îngrijoraţi de efectele integrării. Ei cred că pe termen scurt vom vedea mai mult din dezavantajele aderării decât din beneficiile ei. Potrivit concluziilor unei cercetări intitulate „Valori româneşti, valori europene“, realizate de IRSOP, la solicitarea Delegaţiei Comisiei Europene, mai mult de jumătate dintre locuitori consideră că, pe termen scurt, Uniunea Europeană va aduce României mai multe probleme decât beneficii.

Printre aspectele negative ale integrării, românii enumeră creşterea preţurilor şi a şomajului, scăderea nivelului de trai, pierderea identităţii naţionale şi a demnităţii. Aproape 70% dintre respondenţi sunt îngrijoraţi de impozite mari, de preţul crescut pentru energie, de faptul că nu vor mai avea bani să îşi cumpere produsele de bază: alimente şi medicamente. Mai mult, 10% dintre cei chestionaţi sunt de părere că UE va distruge agricultura României, pentru că ţăranii nu vor mai avea voie să crească animale, să facă ţuică, să sacrifice animale sau să vândă în pieţe. În scenariul euroscepticilor, România va deveni o piaţă de desfacere pentru produsele străine, iar europenii vor conduce ţara şi vor acapara slujbele cel mai bine plătite. Un procent dintre români se mai tem de aderare din cauza drogurilor, a corupţiei şi a acordării unor drepturi „inadmisibile” pentru homosexuali.

Pe termen lung: libertate şi climat moral

Dacă privesc lucrurile pe termen lung, românii sunt însă optimişti. Şapte din zece locuitori ai ţării sunt încântaţi de ceea ce va aduce integrarea în viitorul îndepărtat: creşterea nivelului de trai, libertatea de mişcare pe teritoriul UE, locurile de muncă şi relansarea economică. Un segment mai mic din populaţia autohtonă consideră că Uniunea Europeană va veni şi cu legi mai bune, cu un climat moral sau va aduce un plus de demnitate umană. În schimb, doar 4% dintre români apreciază că aderarea va însemna şi standarde mai înalte de calitate.

Mai puţin morali, dar prietenoşi

Jonathan Scheele, şeful Delegaţiei Comisiei Europene în România, a declarat că UE nu mai este demult doar o construcţie economică. „Acest edificiu, în permanentă evoluţie, se bazează pe un set comun de valori. Pentru a fi asumate, aceste valori trebuie cunoscute, apoi înţelese şi dezbătute”, a adăugat Scheele. Cercetarea IRSOP arată că valorile politice europene s-au încetăţenit, în mare parte, în peisajul autohton. Peste jumătate dintre români consideră că drepturile minorităţilor, egalitatea între femei şi bărbaţi, libertatea şi democraţia sunt în mare măsură respectate. Stăm mai prost însă cu respectul pentru valorile sociale, cum ar fi demnitatea, justiţia şi sprijinul economic pentru zonele mai slab dezvoltate. Există, cred cei chestionaţi, şi o serie de aspecte non-europene răspândite în România: corupţie, autoritarism. Conform respondenţilor, suntem mai puţin morali, mai puţin organizaţi şi mai puţin competenţi decât europenii. Avem, în schimb, câteva calităţi care ne ridică deasupra cetăţenilor UE: suntem mai afectuoşi, mai prietenoşi şi mai vorbăreţi.

Material preluat de pe web-siteul Delegaţiei Comisiei Europene din România, www.infoeuropa.ro